.jpg)
dupa aproape 4 ani de d
dupa mai mult de 4 ani de forumuri
dupa mii de discutii despre alaptat
s-a intamplat.
azi, in vizita la o dermatoloaga. discutand despre colapsul meu imunitar pe fond psihic. si aducand vorba de alaptare.
stiti...depresia post partum...
nu, nu, n-are cum, copilul e mare
cat de mare?
3 ani (observati cum evit sa zic 4 sa nu lesine careva)
pai si de ce mai alaptati?
moment in care m-am blocat. jur. cu toate milioanele de argumente si raspunsurile date de-a lungul ultimilor 3 ani jumate de cand a inceput isteria cum ca trebuia sa se fi terminat alaptatul.
pur si simplu m-am blocat.
parea o tipa asa faina. parea ca intelege, ca suntem pe aceeasi lungime de unda...m-a lovit in plin.
cred ca totusi e faina, pt ca dupa muuulte secunde stanjenitoare in care mie nu-mi venea sa cred ca intreaba asta, ea a fost prima care a zis: pentru ca vrea?
da, dupa aia mi-am revenit. dar inca nu mi vine sa cred ca m-am blocat.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.jpg)
Draga mea nu am argumente decat medicale, dar stii si tu in dancul sufletului tau ca e cazul sa se fi terminat.E deja suficient de mare sa le spuna prietenilor lui de exemplu si la un moment dat unul chiar sa-i faca rau, poate nu acum , poate mai tarziu..sa rada de el, sa-l faca mamos sau mai stiu eu cum.Si pentru noi femeile e bine sa-i lasam sa se desprinda.Succes!
RăspundețiȘtergereBuna Irina,
RăspundețiȘtergereAs fi tare curioasa sa aud argumentele medicale. Din cate stiu eu, organizatia mondiala a sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana la 6 luni, ca masa principala pana la 1 an, iar mai incolo pana la 2-3 ani 'and beyond', cat ambii se simt confortabil. Noi amandoi suntem confortabili :).
Nici prin cap nu imi trece sa il intarc pentru ca s-ar putea sa il supere cineva. Dupa principiul asta a trebui sa ascult numai manele, sa nu deranjez majoritatea ascultand altceva. Sau sa nu mai caut sa mananc sanatos si bio, de teama ca lumea sa nu ma perceapa snoaba.
Iar in adancul sufletului eu una stiu ca nu as putea sa imi intarc copilul fortat, ca rolul meu de parinte nu e il supun sau sa iau decizii in locul lui, ci ca fiu acolo, sa ii sustin, sa il ajut sa isi ia singur deciziile. :)
@Irina, desprinderea unui copil alaptat se face atunci cand el este pregatit, atunci cand doreste el, iar daca mama a ales sa-i fie disponibila pana cand nevoia lui de supt lapte matern dispare atunci toata admiratia pentru acea mamica.
RăspundețiȘtergereCat despre ce spun cei din jur, chiar copii fiind , cred ca tine si de educatie - daca am oferi copiilor educatie si in alaptare atunci poate ar intelege ca a suge de la sanul mamei nu e un lucru urat, fie la 1 luna de viata, fie la 5 ani.Ca educatie in ale biberoanelor tot este - adica nu blamam o mama ca al ei de 4-5-6 ani suge din biberon.(e treaba fiecaruia, pana la urma, cum procedeaza!)
Alaptarea da copilului sentimente de siguranta, iar capatarea independentei va fi mai rapida, dar independenta asta nu vine la 2-3-4 samd ani.
Si daca alege sa fie alaptat si la 14 ani? Ce te faci? Sunt convinsa ca ii vrei tot binele, insa trebuie sa il lasi sa se desprinda..Altfel in 20 de ani va povesti psihologului despre legatura "speciala" cu mama lui...poate in final i vei face mai mult rau decat bune...te-ai gandit la asta?
RăspundețiȘtergereanonim,
RăspundețiȘtergereintre timp, undeva pe la 4 ani jumate, s-a intarcat singur. oricum, iti multumesc pentru grija si pentru ca te-ai semnat.
ups, stai, nu cred ca era tocmai grija. ah, nici semnatura. e ok oricum :)
[imi pare rau, uraaasc comentariile 'semnate anonime'. dar ramane valabil ce am spus cu intarcatul]